Activitatea de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor are drept scop valorificarea potenţialului natural al apelor, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi apărarea împotriva inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase. Aceasta activitate implică, cunoaşterea, planificarea şi reglementarea resurselor de apă, realizarea de investiţii de infrastructură pentru ape, coordonarea exploatării lucrărilor, inspecţia, controlul şi cooperarea internaţională în domeniul apelor. Astfel, realizarea Planului de management al bazinului hidrografic Crişuri, ca parte integrantă a Planului de management al râului Tisa şi fluviului Dunărea, precum şi cooperarea bilaterală româno-maghiară, în domeniul gospodăririi apelor în zona de frontieră, reprezintă interese comune ale celor două state vecine, pentru protejarea şi utilizarea eficientă a resurselor de apă.
Conştienţi de importanţa cooperării în domeniul apelor transfrontaliere, factorii de decizie în domeniul gospodăririi apelor din România au acordat şi acordă o importanţă deosebită cooperării bilaterale cu ţările vecine, care se desfăşoară sub egida Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, împuternicitul părţii române în problemele cooperării transfrontaliere fiind Secretarul de Stat în exerciţiu. Intenţia de a dezvolta cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a cursurilor de apă transfrontaliere sau care formează frontiera, precum şi pentru protecţia ecosistemelor acvatice, a apărut pornind de la câteva considerente esenţiale:
- România şi Republica Ungară sunt state situate în bazinul fluviului Dunărea;
- primul acord în domeniul apelor dintre cele două ţări, semnat la Bucureşti, în data de 14 aprilie 1924, care a fost în vigoare până în anul 1945. Au urmat apoi perioade de colaborare între anii 1945-1961, 1962-1965, 1965-1970, 1970-1986, acordul fiind reînnoit, în tot acest timp, de patru ori;
- experienţa şi rezultatele bune obţinute în trecut pentru aplicarea Convenţiei dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Ungare pentru reglementarea problemelor hidrotehnice referitoare la apele ce formează frontiera sau sunt întretăiate de frontieră, semnată la Bucureşti la data de 25 iunie 1986;
- ambele state sunt părţi la "Convenţia pentru protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale" (Helsinki, 17 martie 1992) şi la "Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea" (Sofia, 29 iunie 1994) ;
- prevederile Directivei Parlamentului European şi ale Consiliului Europei 2000/60/CE, intrată în vigoare la 22 decembrie 2000, de stabilire a cadrului de acţiune comunitar în domeniul politicii apelor;
- ambele state participă la realizarea Planului de management pentru bazinul Dunării, conform Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE.
Pornind de la aceste considerente, cele două state au încheiat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră semnat la Budapesta, la 15 septembrie 2003, intrat în vigoare la 17 mai 2004 prin Hotărârea de Guvern 577/2004, esenţial în reglementarea tuturor problemelor comune în domeniul gospodăririi apelor.
La nivelul spaţiului hidrografic Crişuri, autoritatea competentă în realizarea acestor sarcini este Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, cu sediul în Oradea, filială bazinală a Administraţiei Naţionale ”Apele Române”. Instituţia organizează şi este participantă la acţiuni comune cu partenerii maghiari. Autorităţile competente din partea maghiară, conform teritoriilor cursurilor de apă administrate sunt:
- Tiszántúli Vizűgyi Igazgatóság / Direcţia Apelor de peste Tisa cu sediul în Debrecen, Republica Ungară;
- Kőrős-Vidéki Vizűgy Igazgatóság / Direcţia Apelor din Valea Crişurilor, cu sediul în Gyula, Republica Ungară;
- Tiszántúli Kőrnyezetvédelmi Természetvédelmi és Vizűgy Felűgyelőség / Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi Apei de peste Tisa, Debrecen, Republica Ungară;
Pentru atingerea obiectivelor reglementate, părţile întreprind toate acţiunile legislative, administrative şi tehnice în vederea îmbunătăţirii sau cel puţin a păstrării stării actuale a apelor, prevăzute prin Directiva Cadru a Apei 60/2000/EC. Domeniul de aplicare al acordului se referă la râurile Tur, Someş, Crasna, Barcău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.
Cele mai importante obiective ale Acordului sunt:
- atingerea stării bune a apelor;
- prevenirea alterării stării apelor şi controlul poluărilor;
- prevenirea, combaterea, limitarea şi controlul efectelor transfrontaliere ale unor fenomene dăunătoare (inundaţii, secetă, poluări accidentale);
- dezvoltarea sistemelor de supraveghere şi evaluare a stării apelor;
- asigurarea utilizării durabile a resurselor de apă;
- promovarea acţiunilor comune de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniile care fac obiectul Acordului.
Toate aceste sarcini sunt duse la îndeplinire de Comisia Hidrotehnică, care se compune din câte 5 membri pentru fiecare parte contractantă, din care un împuternicit guvernamental, câte unul sau doi supleanţi şi un secretar. În cadrul Comisiei hidrotehnice româno-ungare funcţionează subcomisii pe specialităţi.
Subcomisia de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie desfăşoară activităţi conform Regulamentului pentru transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice:
- zilnic se transmit date hidrologice de la 13 staţii hidrometrice;
- avertizări hidrologice de la cele 13 staţii hidrometrice la depăşirea cotelor de apărare;
- prognoze hidrologice zilnice de la 4 staţii hidrometrice;
- date privind resursele de apă subterane de la 9 foraje hidrogeologice;
- anual se fac măsurători comune de debite pentru intercalibrare la staţiile perechi de pe râurile Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb;
- anual, la staţiile perechi, se face concordarea datelor şi stabilirea debitelor caracteristice în secţiunile de frontieră;
- anual un reprezentant al Serviciului de hidrologie, hidrogeologie şi prognoze bazinale participă la sesiunile Subcomisiei româno – maghiare de hidrometeorologie şi gospodărirea apelor;
- lunar se efectuează măsurători simultane de debite la staţiile perechi;
- la viituri se efectuează măsurători comune de debite pe râul Barcău, la Sălard respectiv Kismarja
Activitatea Subcomisiei de apărare împotriva inundaţiilorse materializează prin rezultatele întâlnirilor anuale, care au loc în conformitate cu Regulamentul privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi prin organizarea exerciţiilor de simulare transfrontaliere pentru poluări accidentale. Totodată, anual au loc verificări de toamnă ale lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi ape interne, pe ambele teritorii, de către comisiile mixte româno-maghiare. În cadrul acestor activităţi se întocmesc şi dările de seamă privind apărarea împotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi ape interne pe o perioadă de un an.
În cadrul Subcomisiei de calitatea apelor participă, ca şi membri, experţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri. Subcomisia funcţionează în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera.
Pentru evaluarea stării apelor, în conformitate cu Directiva Cadru a Apei, 60/2000/EC, se efectuează pe lângă monitoringul cantitativ şi monitoringul ecologic şi chimic al apelor. Probele de apă se prelevează de către organele care efectuează analizele pe următoarele râuri: Barcău, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb. Prelevările se efectuează în secţiunile stabilite, în apropiere de frontieră, pe teritoriul propriu al fiecărei părţi. Concomitent cu aceste prelevări se efectuează şi determinări de debit. Prelevările de probe de apă şi analizele fizico-chimice, biologice şi microbiologice se efectuează lunar, de către fiecare parte pe teritoriul propriu. Secţiunile de prelevare a probelor pentru monitoringul calitativ sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1 - Secţiuni de frontieră pentru prelevarea probelor de apă în bazinul hidrografic Crişuri:
(sursa: Acordul hidrotehnic româno-maghiar)
- indicatorii regimului de oxigen;
- indicatorii regimului de nutrienţi;
- indicatorii de salinitate;
- indicatori complementari;
- indicatori micropoluanţi anorganici;
- indicatori micropoluanţi organici;
- indicatori micropoluanţi organici specifici;
- indicatori biologici;
Fiind cursuri de apă transfrontaliere, râurile din bazinul Crișurilor se supun tuturor prevederilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră. Aprecierea comună a calităţii apelor se realizează conform Regulamentului pentru urmărirea calităţii apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară, prin evaluarea rezultatelor analizelor fizico – chimice şi biologice efectuate pe probe de apă prelevate în comun. În acest context, există şi o activitate de intercalibrare anuală a laboratoarelor celor două state. Laboratorul de calitatea apei din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri este nominalizat pentru a efectua această activitate, împreună cu laboratorul din cadrul instituţiei Tiszántúli Kőrnyezetvédelmi Termésyetvédelmi és Vizűgy Felűgyelőség/Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi Apei de peste Tisa, din Debrecen, Republica Ungară.
